Stateam langa o masa de cocktail, alaturi de un espressor Lavazza, avand intr-o mana un pahar cu picior, dar nu cu vin, ci cu o Coca Cola. Cu cu cealalata mana slide-uiam (acum nu se mai zice “butonam” daca ai Android) noul meu Samsung Galaxy S II, rasfoind mail-uri. Cautam ceva de facut, care sa para natural si totodata preocupat, in timp ce asteptam o ocazie buna sa deschid dialogul cu cea mai interesanta persoana de la evenimentul Smark dedicat comunitatii de marketing.

Cateva minute mai tarziu, o gluma extrem de proasta cu un brand manager de la Pepsi pe care am indemnat-o sa bea o Cola, nestiind ce companie reprezinta. Pe scurt, iata interactiunea mea cu brand-urile, in doar jumatate de ora. De cele mai multe ori, consumatorii pierd din vedere faptul ca nu si le-a fi dorit niciodata daca nu se inventau si nu se promovau, iar marketerii si publicitarii uita ca brand-urile devin cu adevarat bune doar atunci cand ajung substantive comune, obiecte utilizate inconstient minut de minut.

Pana iesim din casa dimineata, folosim pe putin 50 de brand-uri diferite. Este una din ideile cu care am ramas in minte la o saptamana dupa ce am ascultat prezentarile de la eveniment. Se punea in discutie construirea unei comunitati, de preferat in jurul unui brand. Si se asteptau raspunsuri. Dupa o ora de dezbatere, deja nu se mai schimbau idei. Se cautau retete de succes. Oamenii de marketing vroiau sa stie exact ce pagina de Facebook si ce layout sa execute maine, pentru ca brand-ul lor sa fie iubit de o multime de oameni in acelasi timp, pe loc. Raspunsul este ca nu se poate.

Nu exista comunitati care sa iubeasca in sine un brand. Exista insa nevoi dictate de un brand. Nici prin gand nu ne-ar fi trecut, pe vremea in care rasuceam casete audio pe un pix, in incerarea aproape zadarnica de a derula banda, ca vom avea nevoie de un Ipod. Sau de detergent in capsule de plastic, sau de deodorate care dureaza 72 de ore! Dar acum, ca exista, nu putem trai fara ele.

Si nu trebuie sa fim vizionari pentru a sti asta. Ne-au mai spus-o si altii in trecut, doar ca au folosit alte cuvinte, nebrand-uite, dar mai mestesugite:

“Dragostea nu inseamna a te uita lung unul la celalalt, ci a te uita impreuna in aceeasi directie.”

P.S. Pixio ii multumeste lui Stefan Chiritescu, Head of Strategy Graffiti BBDO, pentru pildele prezentate la evnimentul Smark - Brands & Communities.

Desigur, in online, suntem toti copii. Ne atrag cele mai  colorate jucarii, stam cu ochii atintiti spre cele mai amuzante fotografii si ne place sa ne jucam cu cei mai “cool” copii din spatele blocului. Dar mai ales suntem entuziasmati de fiecare data cand ne cere cineva “prietenia”.

Pixio a inteles “joaca” asta de-a Facebook-ul si s-a apucat de construit case de turta dulce pentru companii. Proaspat din cuptor, va prezentam pagina Super DJ: http://www.facebook.com/sonorizari.super.dj

O crestem de la fundatie pana la acoperis si asteptam prieteni la joaca. Pregatim noutati, concursuri si animatii. Concepem, scriem, moderam. Iar vestea buna este ca avem un loc de joaca numai bun de construit si alte casute pentru clientii nostri. Pregatim alte retete de turta dulce, alte forme si culori. Iar daca se cere, facem si o strategie de promovare care i-ar face gelosi chiar si pe fratii Grimm, pentru ca putem si pentru ca ne place. Do you Like?

Mai mult, pentru ca stim ca popoarele din antichitate au inventat datorita lor primul sistem de interactiuni umane de la distanta, iar in unele culturi sunt considerate simboluri divine, ne-am oferit sa le gazduim “aplicatia” de casa intr-o cutie de carton bine atasata de o grinda sub acoperis. Nu de alta, dar l-am urmarit putin pe mascul si, sincer, ne indoim de abilitatile lui de constructor. Mai mult, empatizam cu suferinta lui cauzata de privirile ucigatoare de tip “repros” cu care il sageta consoarta.

Le-am dat “follow” si le urmarim statusul in fiecare zi. Vi-i prezentam asadar pe “Gogu” si “Gina”, in asteptarea unui pui, caruia ii spunem intre timp “PIXIOu”. Ce am invatat noi de la ei:

- ca daca iti doresti cu adevarat ceva, se gaseste cineva sa iti idea o cutie de carton la nevoie;

- ca daca ai gasit un “culcus” cald, e bine sa tii cu “ciocul” de el sa iti fie bine;

- ca daca e cineva dispus sa stea alaturi de tine si atunci cand ti se darama tot ce construiesti, e bine sa il pastrezi pe viata (gugustiucii sunt monogami convinsi);

- ca daca ai reusit sa pui bazele unui lucru solid, fie ploaie sau vant, te doare la basca (dupa cum se stie, gugustiucii nu poarta basca);

- ca daca esti o ruda mai putin celebra, mai saraca si fara stralucire a mult-iubitului porumbel, nu inseamna ca nu ai sanse sa ajungi faimos La Radio!

Vizionar cum s-a dovedit, Zuckerberg a realizat o platforma ce permite crearea de aplicatii si importul de sectiuni web-based, extrem de variate si de creative. Cea mai noua gaselnita in materie de vanzari – pop-up shop-ul pe Facebook.

E un magazin virtual ce se activeaza cand ti-e promotia mai draga si te cucereste cand dai Like mai cu foc. E vremea in care consumatorii fideli brand-urilor pot culege laurii, dupa ce au imprastiat constiinciosi vorba buna si le-au dat girul prin actiunile lor de fani adevarati.

Iata niste “tips and tricks” despre cum sa il faci irezistibil pentru miile de fani castigati cu greu prin campanii, concursuri si aplicatii:

1. Vinde ceva in premiera – ofera-le fanilor ceea ce toti ceilalti vor gasi in magazine mult mai tarziu.

2. Vinde ceva unic – pune la dispozitia fanilor ceva exclusiv dedicat lor.

3. Vinde ceva in plus – daruieste fanilor ceva mai mult pentru orice dovada ca au cumparat produse in magazine.

4. Vinde mai mult pentru mai putin – da-le fanilor o reducere doar pentru fidelitatea lor in social media.

Oricare dintre aceste strategii va Face compania ta sa fie Fabuloasa in Facebook.

F – e noua litera pe care oamenii de vanzari o vaneaza in online – de la F-commerce. Si culmea, daca tocmai te gandeai ca e o idee buna sa lansezi o astfel de platform, si noi, la Pixio, tocmai ne gandeam ca o putem realiza!

]]> http://radio.pixio.ro/2012/03/27/alfabetul-marketing-ului-online-dupa-e-commerce-vine-f-commerce/feed/ http://radio.pixio.ro/2012/03/21/noua-era-a-companiilor-umanizate/ http://radio.pixio.ro/2012/03/21/noua-era-a-companiilor-umanizate/#comments Wed, 21 Mar 2012 09:37:22 +0000 admin http://radio.pixio.ro/?p=367

Retelele sociale functioneaza in relatia consumatorilor cu brand-urile pentru ca realizeaza ceea ce niciun alt mediu offline nu poate: umanizarea companiei.

Oricat de rece si distanta ar fi parut pentru unii in urma cu 10 ani comunicarea online, aceasta este, de fapt, cea mai directa, bruta, naturala si “fierbinte” interactiune pentru corporatii. Companiile nu pot fi peste tot, nu pot vorbi direct cu oamenii si nu le pot raspunde in timp real. In online, conversatia este imediata si vie. Ceea ce le permite companiilor sa transmita idei si opinii, nu doar informatii despre produse, le indeamna sa ceara pareri de la consumatorii lor, nu doar sa ofere discount-uri pe ambalaje si le forteaza sa raspunda intrebarilor, nu doar sa investeasca in campanii publicitare.

Cultura online a nascut asadar un nou tip de companie: UMANIZATA. Recesiunea i-a invatat pe consumatori ca marile companii sunt lacome si ca ii folosesc brutal. Acum incepe o noua era in mentalitatea publicului caruia ii vorbeste un brand. Asa ca se impune o transformare rapida si constienta a brand-urilor. Empatia, recunoasterea greselilor, generozitatea, preocuparea pentru semeni, toate acestea sunt atribute „must have”. Fara ele, consumatorii vor refuza sa interactioneze cu brand-urile sau sa le aiba in preajma.

Nu mai este suficient sa vanda ceva relevant si atractiv. Companiile trebuie sa ofere servicii in mod altruist, sa isi „deserveasca” targetul, sa se dovedeasca utile, nu mercantile. Decenii la randul, coporatiile s-au straduit sa devina colosi de neatins, sa isi perfectioneze serviciile, sa-si consturiasca o reputatie nestirbita. Iar acestea au fost exact motivele pentru care au primit dispretul cumparatorilor.

Noi sfatuim clientii sa nu le fie teama sa converseze, sa experimenteze si chiar sa greseasca. Acestea i-ar face umani in ochii tuturor si prin urmare simpatici. Mai mult, i-ar face memorabili. Iar in online asta este un atribut extrem de greu de castigat.

Ne gaseam de cele mai multe ori in fata televizorului, hipnotizati precum sarpele Boa din Cartea Junglei, de calupul de reclame, enervati de multe ori ca acesta era interupt si de programe reale. Advertising-ul era in sine un continut de devorat. Devoratori mai exista si astazi. Dar au ramas cei “old school”, care se lasa sedusi inca de acest canal de comunicare, via cablu sau satelit.

Insa in canalele ce folosesc drept alfabet pixelii, consumatorii nu se mai lasa purtati de aceelasi ratiuni. Nu vor si chiar fac efortul de a-si pastra dreptul de a alege ce, cand si mai ales unde sa urmareasca. Nu se lasa DIS-trasi. Se asteapta sa fie A-trasi.  Vor sa fie implicati, nu agasati. In online, consumatorii sunt acolo. Nu e nevoie sa ii inviti la evenimente, nu e cazul sa speri ca se vor afla in fata micului ecran atunci cand programezi o emisiune cu buget urias, trebuie doar sa fii interesant si sa le spui asta intr-un mod mai ingenios decat ceilalti.

Noi am gasit niste reguli de aur pe care care le transmitem partenerilor nostri, astfel incat sa nu „traga” in van, ci sa A-traga: site-urile nu sunt brosuri sau mape de prezentare. Sunt spatii in care se creeaza experiente. Sunt locuri de unde se nasc comunitati, sunt puncte de initiere a unor schimbari de atitudine. Campaniile nu trebuie sa aiba ca unic scop vanzarea de produse,  ci sa fie motiv de inspiratie.

E ca si cum ne-am imagina o femeie frumoasa in rolul consumatorului de online, care ne sopteste: “Cucereste-ma”!

Eh, naivitatile de copil sunt inerente si foarte simpatice. Insa, cand agentiile de comunicare dau dovada de aceeasi viziune, de cele mai multe ori o “iau pe coaja”. Pentru ca pornesc la batalie in pitch-uri cu aripile lui Icar, convinsi fiind de faptul ca orice client este echipat cu un “creativometru” performant, de ultima generatie, care va depista de departe ingeniozitatea si capacitatea de a face lucruri marete.

Gresit. Creativometrul inca nu s-a inventat si oricum, daca ar fi fost pe piata, nu l-ar fi achizitionat inca niciun client, pentru ca ar fi fost „prea scump”. Si „inutil”. Si…”draguuuut”, dar nu de data asta. La fel se intampla si cand creativii orgoliosi, furnicutele de la PR si vanatorii de la vanzari cred ca ideile cele mai bune castiga. In loc de “creativometru”, tot mai multi clienti scot la vedere gadget-urile cu care sunt de fapt echipati pana in dinti: busola care indica nordul profitului in 5 minute, cu investitii de maximum 2 nanosecunde si calculatorul de cumparatori, pe care au instalat formula de vanzari instant aduse de orice actiune de comunicare.

Desigur, aceste gadget-uri au o multime de erori. Iar daca ar citi manualul, s-ar observa ca actiunile de comunicare cumparate azi trebuie crescute in timp pentru a construi o reputatie, iar pentru a ajunge fruntas la vanzari, nu e suficient un “tun”, ci flote intregi si batalii castigate in piata. Si pentru toate acestea, o idee “creati-fantastica” te scoate din multime, te pune pe harta, iti da un avans la start. Rabatul de la creativitate in favoarea bugetului “cuminte” nu poate duce decat la mediocritate.

Macar in copilarie, parintii dadeau dovada de ceva imaginatie sa inventeze povesti cu Mosi si zane.

Sau “daga dugu daga”, daca vreti.

Desi la-nfatisare pare plug,

Serveste la plantat cocobureti.

Ce sunt cocoburetii vreti sa stiti?

Ei bine, sunt un fel de macabaze.

Dar daca n-ati vazut, n-o sa ghiciti

Ca sunt jumate nuci, jumate gaze.

Acesta este un fragment din poezia „Masina Daga Dug” de Nicolae Neagu. Daca nu o intelegeti prea bine este pentru ca probabil nu mai sunteti copii. Pe vremea aceea, totul avea sens, iar tot ce statea intre posibil si imposibil era libertatea cu care ne lasam imaginatia sa lucreze. Ar parea extrem de simplu sa vorbesti pe limba copiilor, ca doar am fost si noi acolo si mai ales, pentru ca folosim acelasi vocabular al aceleiasi limbi. Dar cati dintre noi reusesc cu adevarat sa faca asta?

In acelasi mod, conversatia in mediul digital poate fi de neinteles pentru unii, in timp ce altii stiu exact ce cuvinte sa apese pentru ca masinaria sa franeze sau sa demareze. Chiar daca vorbim aceeasi limba, limbajul continutului online nu este la indemana oricui.

Sunt de luat in calcul dialecte specifice regiunilor „ paid media”, „earned media” si „owned media”. Trebuie cantarite mediile de distributie, de la cele sociale, la cele mobile, virale sau institutionale.

Marketing-ul online se afla astazi intr-un „cerc virtuos” – nu vicios - in care s-au aliniat, ca niciodata pana acum in istorie, toate conditiile ideale pentru a comunica eficient cu orice public. Tehnologiile se ramifica uimitor de repede, retelele se extind incredibil de tare, iar platformele de e-commerce schimba regulile jocului in care se plateste cu monede virtuale.

In tot acest iures informational, nu ar fi pacat ca marketerii sa nu inteleaga noul limbaj care presupune povesti proprii brand-urilor, obligativitatea interactivitatii si mai ales estomparea granitelor dintre continut interesant si advertising pur, servit pe tava intrusiv?

Si n-ar fi mai eficient ca acestia sa le inmaneze tocul si penita celor care participa la scrierea acestui limbaj?  Asadar, vorbiti „online-este”?

“Cum as putea sa trimit un singur mesaj care sa se distribuie instantaneu catre sute de mii, sau chiar milioane de oameni care inteleg si rezoneaza cu brand-ul meu?”

“Cat de tare ar fi sa intru in mintea consumatorilor mei si sa aflu ce isi doresc sa cumpere!”

Dar e oare posibil ca acest marketer sa nu stie deja ca toate astea sunt posibile intr-un singur loc…aproape gratuit? Zicem “aproape” pentru ca Facebook e gratuit, insa il costa creatia si moderarea paginii. Chiar si asa, castigul e pe masura investitiei. Nu, marketer-ul intelege potentialul, insa cere sa fie convins.

Bine. Argument de convingere (pe scurt, pentru ca nu aveti 180 de minute pentru o prezentare completa):

Exista peste 4.407.000 de conturi de Facebook in Romania. Iar la o zi dupa ce veti citi acest text, probabil totalul va fi imbogatit cu inca vreo 200 de conturi noi. In traducere, acestia sunt oameni reali, cu meserii si hobby-uri reale, cumpara lucruri, fac cadouri, merg in vacante si vorbesc intre ei, mai multe ore pe zi. Le place sa fie cuceriti, distrati, emotionati si incantati prin orice mediu. Facebook are succes pentru ca profita de natura umana. Suntem cu totii supusi nevoii de apartenenta si acceptare intr-un grup. Iar pentru asta, ne punem pe tapet viata personala, ne afisam prietenii, hobby-urile, interesele si brand-urile care ne reprezinta. Toate aceste alegeri compun imaginea noastra sociala, ne ofera o identitate.

Iar daca un brand gaseste o cauza motivanta, un mod de a comunica emotia, un tip de interactivitate captivanta, acesti oameni isi vor dedica timp si resurse, fiind dispusi chiar sa isi agaseze prietenii cu mesaje publicitare. Pentru ca fiecare consumator asteapta sa fie pus la incercare. Sa fie luat in seama. Sa i se dea puterea de decizie si reactie.

Brand-urile internationale solide au depasit deja 20 de milioane de fani si fac din Facebook o prioritate in comunicare. Argumentul ca aceasta strategie functioneaza si in Romania este simplu: sa dovedeasca cineva ca NU functioneaza. Daca poate. Noi am da un exemplu: pagina campaniei Salvare pentru SMURD a atins pragul de 100.000 de fani intr-o noapte.

Pascal a explicat in acelasi mod raportarea la divinitate. Sa punem pariu ca Dumnezeu exista. Castigand pariul, castigam totul. Daca pierdem, nu pierdem nimic. Asa ca puneti pariu ca Facebook functioneaza perfect ca instrument de marketing. Noi acceptam pariul. Daca il castigati voi, il castigam si noi.

Deci stim cu totii ca nu poti exista in aceast carusel pe „fast forward” fara avea un website. Pfiu, nu mai e nevoie de un mit si pentru asta. Dar un site nu inseamna o „arca” a lui Noe. Nu e suficient sa il construiesti pentru ca fiintele din intreaga lume sa vina la el.

Daca am transpune arca intr-o epoca ultra-tehnologizata, intr-un Big Bang informational,  cu siguranta Noe s-ar gandi la o strategie de marketing. Ar optimiza arca pentru cautarea prin porumbei calatori, ar concepe o campanie „Ad words” pentru termeni precum „potop”, „inundatii” sau „salvarea speciilor”, si-ar crea cu siguranta un blog in care ar face un „road tour” despre calatoria pe apa, ar initia concursuri pe Facebook  la care sa ofere transport gratuit si, de ce nu, ar putea incepe si vanzarea de materiale promotionale online, cu mesajul  „pentru sanatatea dumneavastra si a planetei, consumati minimum 2000 de litri de apa pe ora ”.

Asta ar insemna „prezenta online”. In orice caz, cum a reusit Noe sa genereze atat de mult „buzz” pe vremea in care nu exista „world wide web”, numai Dumnezeu stie.

Acum depinde de cat de bine inteleg cei care vor promovare, ca lumea se invarte in jurul comunicarii digitale. Cum, nu credeti ca e chiar asa? Au fost vremuri cand adepti ai teoriei heliocentrice au fost arsi pe rug pentru idei mai curajoase de atat. Istoria le-a tinut parte, totusi.

Oricum, la noi gasesti intotdeauna o arca solida cu cele mai bune functionalitati, cel mai ingenios web design si cel mai relevant continut. Dar iti vom oferi si instrumentele de a provoca potopul care sa o propulseze in 2.0